Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vrancea lansează campania de informare și sensibilizare a comunității „Violența Frânge Aripi”, cu ocazia Zilei Internaționale Împotriva Violenței asupra Copilului, marcată anual la 5 iunie.
5 Iunie 2024
- ora 13:00 – deplasarea specialiștilor S.I.R.U. și a reprezentanților C.P.E.C.A., către zonele pietonale intens circulate ale municipiului Focșani – parcuri, unități de învățământ, pieţe, pentru promovarea campaniei;
- ora 13:00 – 16:00 – distribuirea de pliante cu mesajul ”VIOLENȚA FRÂNGE ARIPI”, mediatizarea numărului unic - 119 - destinat sesizării cazurilor de abuzuz asupra copilului şi oferirea de informaţii şi răspunsuri persoanelor interesate, cu privire la tema campaniei.
5 Iunie 2024 – 30 iunie 2024
- distibuirea de pliante și oferirea de informații la nivelul tuturor UAT – urilor din județ cu ocazia intâlnirilor de lucru cu asistenții sociali din cadrul SPAS/SPLAS/DAS – urilor, aferente trimestrului II al anului 2024 (conform Hotărârii 691/2015), efectuate de către responsabilii de zone ai Serviciului de Intervenţie în Regim de Urgenţă;
- Realizarea de fotografii şi articole de presă privind importanţa evenimentului, cu scopul distribuirii mesajelor către întreaga comunitate a judeţului Vrancea prin intermediul mass - mediei.
Violenţa asupra copilului poate lua diferite forme... Există mai multe forme ale violenţei. Unele sunt mai vizibile şi mai uşor de recunoscut, altele sunt mai subtile, fapt ce le face mai greu de recunoscut.
Există episoade izolate, dar şi comportamente violente de lungă durată.
• Violenţa fizică, sub formă de lovituri, bătăi, zgârieturi, arsuri.
• Violenţa psihologică, precum umilirea, înjosirea, hărţuirea etc.
• Violenţa emoţională, inclusiv izolarea şi respingerea.
• Violenţa verbală, atunci când se adresează insulte sau ameninţări.
• Violenţa sexuală, precum violul sau alte contacte sexuale forţate, dar şi atingerile nepotrivite.
• Exploatarea, de exemplu exploatarea sexuală sau prin muncă.
• Neglijarea este o formă de violenţă şi o întâlnim atunci când copilului nu îi sunt asigurate nevoile alimentare, vestimentare, nevoile de igienă, medicale, educaţionale, emoţionale. Părăsirea copilului/abandonul de familie, reprezintă cea mai gravă formă de neglijare
• Bullying-ul (comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire) este tot o formă de violenţă.
Violenţa poate avea CONSECINŢE imediate şi/sau pe termen lung asupra sănătăţii, dezvoltării şi bunăstării copilului. Pe termen lung, consecinţele se răsfrâng şi asupra vieţii de adult, fiind reflectate de dificultatea de a dezvolta sau menţine relaţii sociale, de a-şi găsi un loc de muncă stabil, de a avea atitudinile şi abilităţile necesare unui părinte suficient de bun s.a
Consecinţele produse de abuzul fizic
Abuzul fizic poate avea consecinţe fizice, neurologice şi poate conduce la apariţia unei boli, fracturi, dizabilităţi şi chiar a decesului. De asemenea, conduce frecvent la instalarea unor comportamente agresive, probleme emoţionale şi de comportament şi la dificultăţi de învăţare şi de diminuare a performanţelor şcolare.
Consecinţele produse de abuzul emoţional
Abuzul emoţional susţinut are mai ales consecinţe pe termen lung asupra dezvoltării copilului, sănătăţii sale mintale, comportamentului şi stimei de sine. Contextele producerii acestui tip de abuz sunt de regulă cele legate de violenţa domestică/în familie, de adulţii cu probleme de sănătate mintală şi de părinţii cu abilităţi parentale scăzute.
Consecinţele produse de abuzul sexual
Abuzul sexual este deseori recunoscut prin comportamente autoagresive, depresii, pierderea stimei de sine şi comportament sexual inadecvat vârstei copilului. În cazul abuzului sexual, odată ce copilul l-a recunoscut şi dezvăluit, este vitală prezenţa unui adult, mai ales a unui părinte protector sau a unei persoane de îngrijire, în care copilul are încredere şi îl ajută să facă faţă acestei experienţe dramatice şi să înţeleagă ce i s-a întâmplat, oferindu-i sprijin şi protecţie.
Consecinţele produse de neglijare
Neglijarea severă mai ales a copiilor de vârstă mică afectează major creşterea şi dezvoltarea fizică şi intelectuală a copilului, iar în cazurile extreme poate conduce la spitalizarea, instalarea unei dizabilităţi şi/sau decesul copilului. (HG 419/2011)
Violenţa nu este NICIODATĂ acceptabilă!
Unii copii încearcă să ascundă actele de violenţă, mai ales dacă acestea au loc în familie.
Sunt mai multe motive pentru care unii copii încearcă să ascundă violenţa:
• Este posibil să fi fost ameninţaţi că li se vor face şi mai mult rău dacă vor vorbi despre cele întâmplate.
• Pot simţi vină sau ruşine pentru ce li s-a întâmplat.
• Le este teamă că îi pot expune şi pe alţii la aceleaşi comportamente violente.
• Este posibil să creadă că toată familia lor va avea de suferit dacă vor vorbi despre ce s-a întâmplat.
• Pot să nu-şi dorească pedepsirea persoanei violente, mai ales când aceasta face parte din familie sau este o persoană pe care o consideră apropiată.
• Există posibilitatea ca, uneori, copiii care sunt martori sau victime ale violenţei (spre exemplu între părinţii lor, în grupul lor de prieteni sau în comunitatea din care fac parte) să înceapă să considere violenţa ca fiind ceva „normal”.
Situaţiile de urgenţă care trebuie semnalate imediat:
• Viaţa copilului este în pericol.
• Copilul este grav rănit.
• Copilul a suferit un abuz sexual.
• Copilul sub vârsta de 8 ani este lăsat singur în casă.
• Copilul solicită de urgenţă ajutorul.
• Copilul refuză să meargă acasă.
• Copilul este grav neglijat.
• Copilul este implicat în munci intolerabile.
PURTĂTOR DE CUVÂNT
Dănuț ȘTEFAN
5 Iunie 2024
- ora 13:00 – deplasarea specialiștilor S.I.R.U. și a reprezentanților C.P.E.C.A., către zonele pietonale intens circulate ale municipiului Focșani – parcuri, unități de învățământ, pieţe, pentru promovarea campaniei;
- ora 13:00 – 16:00 – distribuirea de pliante cu mesajul ”VIOLENȚA FRÂNGE ARIPI”, mediatizarea numărului unic - 119 - destinat sesizării cazurilor de abuzuz asupra copilului şi oferirea de informaţii şi răspunsuri persoanelor interesate, cu privire la tema campaniei.
5 Iunie 2024 – 30 iunie 2024
- distibuirea de pliante și oferirea de informații la nivelul tuturor UAT – urilor din județ cu ocazia intâlnirilor de lucru cu asistenții sociali din cadrul SPAS/SPLAS/DAS – urilor, aferente trimestrului II al anului 2024 (conform Hotărârii 691/2015), efectuate de către responsabilii de zone ai Serviciului de Intervenţie în Regim de Urgenţă;
- Realizarea de fotografii şi articole de presă privind importanţa evenimentului, cu scopul distribuirii mesajelor către întreaga comunitate a judeţului Vrancea prin intermediul mass - mediei.
Violenţa asupra copilului poate lua diferite forme... Există mai multe forme ale violenţei. Unele sunt mai vizibile şi mai uşor de recunoscut, altele sunt mai subtile, fapt ce le face mai greu de recunoscut.
Există episoade izolate, dar şi comportamente violente de lungă durată.
• Violenţa fizică, sub formă de lovituri, bătăi, zgârieturi, arsuri.
• Violenţa psihologică, precum umilirea, înjosirea, hărţuirea etc.
• Violenţa emoţională, inclusiv izolarea şi respingerea.
• Violenţa verbală, atunci când se adresează insulte sau ameninţări.
• Violenţa sexuală, precum violul sau alte contacte sexuale forţate, dar şi atingerile nepotrivite.
• Exploatarea, de exemplu exploatarea sexuală sau prin muncă.
• Neglijarea este o formă de violenţă şi o întâlnim atunci când copilului nu îi sunt asigurate nevoile alimentare, vestimentare, nevoile de igienă, medicale, educaţionale, emoţionale. Părăsirea copilului/abandonul de familie, reprezintă cea mai gravă formă de neglijare
• Bullying-ul (comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire) este tot o formă de violenţă.
Violenţa poate avea CONSECINŢE imediate şi/sau pe termen lung asupra sănătăţii, dezvoltării şi bunăstării copilului. Pe termen lung, consecinţele se răsfrâng şi asupra vieţii de adult, fiind reflectate de dificultatea de a dezvolta sau menţine relaţii sociale, de a-şi găsi un loc de muncă stabil, de a avea atitudinile şi abilităţile necesare unui părinte suficient de bun s.a
Consecinţele produse de abuzul fizic
Abuzul fizic poate avea consecinţe fizice, neurologice şi poate conduce la apariţia unei boli, fracturi, dizabilităţi şi chiar a decesului. De asemenea, conduce frecvent la instalarea unor comportamente agresive, probleme emoţionale şi de comportament şi la dificultăţi de învăţare şi de diminuare a performanţelor şcolare.
Consecinţele produse de abuzul emoţional
Abuzul emoţional susţinut are mai ales consecinţe pe termen lung asupra dezvoltării copilului, sănătăţii sale mintale, comportamentului şi stimei de sine. Contextele producerii acestui tip de abuz sunt de regulă cele legate de violenţa domestică/în familie, de adulţii cu probleme de sănătate mintală şi de părinţii cu abilităţi parentale scăzute.
Consecinţele produse de abuzul sexual
Abuzul sexual este deseori recunoscut prin comportamente autoagresive, depresii, pierderea stimei de sine şi comportament sexual inadecvat vârstei copilului. În cazul abuzului sexual, odată ce copilul l-a recunoscut şi dezvăluit, este vitală prezenţa unui adult, mai ales a unui părinte protector sau a unei persoane de îngrijire, în care copilul are încredere şi îl ajută să facă faţă acestei experienţe dramatice şi să înţeleagă ce i s-a întâmplat, oferindu-i sprijin şi protecţie.
Consecinţele produse de neglijare
Neglijarea severă mai ales a copiilor de vârstă mică afectează major creşterea şi dezvoltarea fizică şi intelectuală a copilului, iar în cazurile extreme poate conduce la spitalizarea, instalarea unei dizabilităţi şi/sau decesul copilului. (HG 419/2011)
Violenţa nu este NICIODATĂ acceptabilă!
Unii copii încearcă să ascundă actele de violenţă, mai ales dacă acestea au loc în familie.
Sunt mai multe motive pentru care unii copii încearcă să ascundă violenţa:
• Este posibil să fi fost ameninţaţi că li se vor face şi mai mult rău dacă vor vorbi despre cele întâmplate.
• Pot simţi vină sau ruşine pentru ce li s-a întâmplat.
• Le este teamă că îi pot expune şi pe alţii la aceleaşi comportamente violente.
• Este posibil să creadă că toată familia lor va avea de suferit dacă vor vorbi despre ce s-a întâmplat.
• Pot să nu-şi dorească pedepsirea persoanei violente, mai ales când aceasta face parte din familie sau este o persoană pe care o consideră apropiată.
• Există posibilitatea ca, uneori, copiii care sunt martori sau victime ale violenţei (spre exemplu între părinţii lor, în grupul lor de prieteni sau în comunitatea din care fac parte) să înceapă să considere violenţa ca fiind ceva „normal”.
Situaţiile de urgenţă care trebuie semnalate imediat:
• Viaţa copilului este în pericol.
• Copilul este grav rănit.
• Copilul a suferit un abuz sexual.
• Copilul sub vârsta de 8 ani este lăsat singur în casă.
• Copilul solicită de urgenţă ajutorul.
• Copilul refuză să meargă acasă.
• Copilul este grav neglijat.
• Copilul este implicat în munci intolerabile.
PURTĂTOR DE CUVÂNT
Dănuț ȘTEFAN
