A treisprezecea săptămână cu activități
mixte, administrative și editoriale la CESV, culturale și interculturale
prin orașele superbe ale Siciliei, și nelipsitele reuniuni și mese în
familie la Molochio, unde echipa s-a întregit cu micuța Giulia. În plus,
ca să-mi țin promisiunea de săptămâna trecută, o să vă atașez linkurile
de pe You Tube cu superbul concert din Basilica Sant Antonio și alte
activități culturale la care am participat, plus o scurtă înregistrare a
slujbei de duminică din biserica pe care o frecventez zilnic, Maria
dello Spirito Santo. Sper ca toate să vă facă plăcere și să vă ofere un
exemplu mai vizibil din ceea ce am șansa să văd și să ascult aici.
Deci, după cum vă spuneam, și după cum
bine vedeți, activitatea editorială este la zi. Scriu în continuare
articolele săptămânal și în plus lucrez la un proiect editorial mai
amplu pe care însă nu vi-l dezvălui acum. Aștept să văd cum decurg
lucrurile înainte de a face anunțuri mărețe. Sper însă că va fi un
material util și inedit, în felul lui, cu amprente interculturale și
mult suflet în fiecare pagină….și gata, nu vă spun mai mult. Cât despre
partea administrativă, uffff, vine cea de-a treia adunare importantă la
final de iunie și activitățile premergătoare sunt din belșug. Scrisori,
e-mailuri, telefoane, hârtii, parcă nu se mai termină dar, eh, asta e,
până pe 29 iunie mai avem….
Așa că în timpul liber compensez și
profit să vizitez cât mai mult locuri recomandate de prieteni. Nu
râdeți, dar ora 5 vă este cunoscută, și nu vorbesc de ceaiul de la ora 5
după amiaza, vorbesc de telefonul meu care sună să mă trezească în
zori. Destinația: Cefalu. De data aceasta am luat trenul și bine
am făcut pentru că am avut parte de cele mai frumoase peisaje. Și asta
pentru că trenul, spre diferență de autocar care merge pe autostradă
(departe de malul apei), circulă prin toate localitățile pe care ai
astfel șansa să le vezi și evident, pe malul mării, unde admiri toate
plajele, stâncile și…insulele Eoliene, care se disting foarte clar în
depărtare. După două ore de călătorie și multeee fotografii prin
fereastră, am coborât într-una dintre cele mai atrăgătoare localități
din Sicilia și cele mai bine dotate orașe turistice din insulă, cu
origini grecești, romane, arabe și normande care se văd în numeroasele
vestigii și clădiri. Partea veche, istorică a orașului pare o masă
compactă de case care urcă în pantă ușoară spre imensa catedrală (Domul)
care domină peisajul. În fundal, Rocca (270 m), un povârniș
destul de anevoios pe care l-am urcat să ajung la Castelul medieval și
ruinele unor construcții megalitice și ale zidului bizantin cocoțate pe
stânci, oferă o panoramă incredibilă asupra orașului, falezei și nu
numai…pentru că ochiul se poate delecta mult mai departe, cu imagini ale
întregii coaste de ambele părți ale muntelui. Am cutreierat orașul în
lung și în lat, coborând apoi spre port și spre plajă, unde am savurat o
plăcintă cu ricota și spanac și o pizza Margherita, tradiționala pizza
cu brânză și sos de roșii, ambele delicioase (nu mi-o luați în nume de
rău, dacă vă fac poftă…). Seara, moartă de oboseală, m-am urcat în tren
cu gândul să mă odihnesc până acasă, dar n-a fost chip. Un spledid apus
de soare care a luminat coasta și Insulele Eoliene cu niște culori
incredibile m-a trezit complet și am reușit să fur câteva fotografii,
destul de elocvente să spunem, care să-mi amintească de acest parcurs
divin la care visez și acum, când scriu aceste rânduri.
Continuarea articolului o gasiti pe www.potpourri.ro
